Thursday, February 23, 2012

Raport sinteza privind Audierea Publica

„COSTUL UTILITATILOR LA CLUJ-NAPOCA”
Desfasurata in 16 februarie 2012



          I. Introducere
            Audierea publică este o procedură transparentă de colectare de opinii prin care orice grup, organizaţie, instituţie şi persoană fizică interesată îşi poate aduce contribuţia în definirea şi adoptarea  politicilor publice de interes local şi / sau naţional.
            Audierea publică cu tema “Costul utilitatilor la Cluj-Napoca", a fost organizată în data de 16.02.2012, în Amfiteatrul Inspectoratului Scolar Judetean, ora 11:00, Cluj Napoca.
            Acest eveniment de dezbatere şi consultare publică a fost organizat de Grupul de Iniţiativă LOBBY PENTRU CLUJ şi Consiliul Civic Local. Comisia de iniţiere a fost formată din următorii: Iosif Pop – Consiliul Civic Local si Doru Buia, Mircea Lazea si Maria Laver din partea Lobby pentru Cluj.            
Această audiere publică este a patra temă abordată de grupul Lobby pentru Cluj, după precedentele:
 „Păstrăm medicii acasă sau îi oferim pe tavă străinilor?” 
Durata studiilor în învăţământul liceal scade de la 4 la 3 ani. Creştem astfel calitatea în educaţie?“ 
  Putem relansa ecomomia fără susţinerea IMM-urilor şi fără crearea de noi locuri de muncă?"
Toate aceste Audieri Publice fac parte dintr-un ciclu mai larg de consultări publice, care au ca temă principală „Costul şi Calitatea vieţii în municipiul Cluj-Napoca”.
            Scopul  urmărit al evenimentului  a fost formularea unor concluzii legate de următoarele subiecte majore expuse de către Comisia de Iniţiere, în cadrul motivaţiei:

  1. Ce schimbări pot face autorităţile locale şi centrale pentru diminuarea cheltuielilor la utilităţi?

  1. Care sunt priorităţile de intervenţie şi direcţiile principale, în care trebuie acţionat?


  1. Care este aportul cu care poate veni comunitatea şi cetăţenii ei pentru stoparea degradării condiţiilor de trai în Cluj?

  1. Cum şi unde ar trebui dirijate eventualele investiţii? Ce programe ar trebui să adopte instituţiile centrale şi regionale ale statului în acest sens?

  1. Ce, cine şi cum ar trebui să conlucreze pentru a găsi soluţii şi pentru a le pune în practică cu scopul de a împiedica tendinţa continuă de alterare a calităţii vieţii?


            Alături de motivaţie, în scop de informare şi facilitare a procesului de consultare publică, au mai fost puse la dispoziţia celor interesaţi următoarele documente: procedura de desfăşurare a audierii publice, îndrumarul de redactare a opiniei / depoziţiei şi regulamentul de desfăşurare a evenimentului de audiere publică.
            Conform procedurii audierii publice, toţi cei interesaţi în a-şi expune punctele de vedere, au formulat, în prealabil, în scris, o opinie, sub forma unei depoziţii. Din totalul de 16 depoziţii scrise colectate, au fost susţinute verbal, în cadrul audierii publice propriu-zise, un număr de 12 opinii. La audierea publică au mai participat un numar de 30 persoane, din care un numar 26 de s-au înscris pe lista de prezenţă. De asemenea, au participat 5 jurnalişti în calitate de observatori.
            În vederea pregătirii audierii publice, iniţiatorii acesteia au întreprins următoarele:
-      au lansat Motivaţia şi Chemarea la acţiune;
-      au expediat peste 250 invitaţii prin Chemarea la acţiune, către un spectru larg de părţi interesate;
-      au publicat anunţuri în presa locală, transmise sub forma de comunicate de presă în data de 15.02.2012
-      au transmis Comunicat de presă şi invitaţii de participare, în calitate de observatori din partea media locală;
-      au publicat pe  blogul grupurilor de iniţiativă, pe  conturile  de facebook,
-      au constituit o Comisie de Experţi Independenţi, formată din: Mircea RADU -preşedinte Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului. Din comisie mai fac parte: Carmen PACURAR  administrator S.C. Bloc Sistem S.R.L., Sorin MUNTEANU  preşedinte Federaţia Asociaţiilor de Proprietari, Mircea MUREŞAN– expert contabil şi Florin ŞOMODI – U.G.I.R. Cluj.   Membrii Comisiei de experţi au analizat toate cele 16 depoziţii scrise colectate, din care 12 au fost susţinute şi verbal, în cadrul audierii publice.
II. Cuprinsul raportului sinteză
Rolul comisiei de experţi a fost de a inventaria depoziţiile depuse şi a sintetiza problemele identificate de depozanţi, pe de o parte, iar pe de altă parte, de a identifica soluţiile propuse şi a le cataloga în funcţie de impactul lor asupra scaderii costurilor utilitatilor in Cluj-Napoca.
Depozițiile au fost semnate de Fundaţia  Pro  West, Sindicatul Liber din invatamant, specialisti in domeniul energiei sau membrii ai asociatiilor de proprietari, simpli cetateni iar două din partea candidaţilor la funcţii administrative în anul 2012 (Emil Aluaş şi Marius Nicoara).

            III. Concluzii

La intrebarea Ce schimbări pot face autorităţile locale şi centrale pentru diminuarea cheltuielilor la utilităţi?, am retinut urmatoarele solutii propuse de catre depozanti:

Pentru utilitatile externalizate Primaria sa ofere conditii de concurenta libera reala . Pentru utilitatile ramase in parohia statului – manageri privati. (Ramon Moldoveanu)

Comisia de experti completeaza ca pentru utilitatile externalizate Primaria va asigura fondul legal pentru concurenta reala si un raport corect pret-calitate pentru serviciile prestate (Cel mai bun contraexemplu este reprezentat de companiile de salubritate). Comisia recomanda un proces de consultare publica extins pentru decizii cun astefel de impact.
O alta solutie propusa la aceasta intrebare a fost aceea a instituirii contractelor individuale de furnizare si  repartitoare. (Emil Absolon)

Comisia de experti completeaza ca se impune demararea contorizarii utilitatilor la limita de proprietate individuala si are in vedere urmatoarele:
  • Sub 30% din locatari sunt debransati si utilizeaza centrale individuale.
  • Peste 50% din retelele de termoficare sunt modernizate pe bani europeni.
  • Estimam revenirea celor cu centrale individuale in sistemul de termoficare (mult mai eficient) in urmatorii 5-7 ani.
  • Promovarea incurajarii revenirii la sistemul centralizat de termoficare in forma unei strategii pe termen lung.

La intrebarea a doua: Care sunt priorităţile de intervenţie şi direcţiile principale, în care trebuie acţionat? Comisia a retinut urmatoarele idei propuse:


„Costul utilităţilor poate scădea numai printr-o bună administrare a banului public – negocierea contractelor, respectarea lor, investiţii în reţelele de distribuţie sau atragerea de investitori care să facă acest lucru, încurajarea energiei verzi şi a politicilor prietenoase cu mediul, gestionarea eficientă a programelor de reciclare, folosirea combustibililor alternativi (vezi exemplul încălzirii pe bază de ştiuleţi de porumb, care au putere calorică mare), descurajarea debranşărilor prin condiţii bune oferite prin sistemul centralizat (debranşările ducând la creşterea nivelului de noxe şi la pericolul suprasolocitării magistralelor în timpul iernilor geroase, spre exemplu, şi astfel al transformării consumatorilor în captivii propriei alegeri), propuse de senatorul Marius Nicoara.

De asemenea s-a retinut propunerea ca regiile autonome subordonate autoritatilor locale sa isi eficientizeze activitatea, prin scaderea costurilor si reducerea birocratiei;

Comisia de experti completeaza ca aceasta propuneri se pot pune in practica insa prin programe investitionale foarte costisitoare. Eficientizarea in raport cu consumatorul final se poate face cu costuri mai reduse (ex. parcursul facturilor, citirea contorului, diferente de atitudine manageriala fata de consumatorul final, evitarea eficientizarii activitatii regiei in defavoarea consumatorului; un exemplu fiind orarul si numarul caseriilor EON sau operabilitatea serviciului de relatii cu publicul.

Referitor la "Programul de reabilitare blocuri Cluj" s-a retinut propunerea de modificare a O.G. nr. 18, sau organizarea licitatiilor de catre asociatii in conformitate cu  OG 69. Conform O.G. nr. 18 suportarea cheltuielilor de reabilitare presupune finantarea costurilor cu aport 50% din partea Statului, 30% a municipalitatii si 20% al proprietarilor. Avandu-se in vedere ca sumele suportate de Stat cat si cele suportate de catre municipalitate provin tot din banii contribuabililor, este firesc ca "Asociatiile de locatari" sa participe la selectia firmelor care executa lucrarile si sa impuna clauze de calitate si garantie sporite la nivelul garantiei date de producator pentur materiale de exemplu. De asemenea,  alegerea constructorului sa se faca functie de a) calitatea lucrarilor de reabilitare, b)garantia oferita, c)service postgarantie si d)pret.  

Depozantii considera ca se va limita coruptia legata de atribuirea contractelor de anvelopare. Se remarca ca desi garantia pentru materialele de constructie este de minimum 10 ani, in contractul oferit de Primarie, constructorul ofera o garantie numai de 3 ani. Poate Primaria sa raspunda de unde aceasta diferenta?

Comisia de experti considera ca se impune o transparenta totala a intocmirii contractului de executie de lucrari asa incat reprezentantul asociatiei de proprietari sa aduca imbunatatiri concrete. Motivul este acela de a proteja asociatia de rele ptactici. Contractul de reabilitare se recomanda a fi tripartit : Primarie, firma de constructii si ASOCIATIA de proprietari. Comisia atrage atentia asupra respectarea eligibilitatii contractantilor conform OG 34/2006: Garantie minim 10 ani la acest tip de lucrari.

O alta solutie propusa este cea care vizeaza investitiile in promovarea energiilor neconventionale si regenerabile spre exemplu energia solara (Aurelia Buia) insa comisia considera ca aceste forme de energie pot fi considerate ca aport suplimentar de energie.

Deputatul Gurzau considera ca o solutie este cresterea controlului Guvernului asupra tuturor agentiilor de reglementare, monitorizare tehnica si economica (ANRE, ANRE SC, Biroul Roman de metrologie).
Comisia de experti completeaza ca se impune un alt tip de politica de protectie sociala, una care sa incurajeze eficienta energetica a imobilelor.
Depozantii  arata cat de imperioasa este respectarea pentru constructiile noi, ( a caror constructie ar trebui sa fie ECONOMICA si DURABILA) a ORDINULUI 2513/2011, care in baza valorilor impuse pentru REZISTENTA TERMICA MEDIE CORECTATA, obliga realizarea acestor constructii in clasa energetica minima „B”. Se arata ca incepand cu anul 2020 orice cladire (investitie) – indiferent de natura ei de Stat sau privata – va trebui sa-si produca, minim, 50% din energia pe care o consuma.
Depozantii specialisti in constructii si energetica insista pentru:
A) aplicarea de catre Primarii, Consilii locale, Consilii Judetene, a legii 372/2005, a OUG 18/2009, a Ordinului 2513/2011 si a normelor de aplicare aferente, in esenta legii, si anume Certificatul de  Performanta Energetica nu este un act necesar punerii in functiune a unei investitii care consfinteste faptul ca investitia respectiva este in clasa energetica D, E, ci este o Expertiza Energetica care se depune odata cu documentatia de Autorizatie de Constructie. PRIMARIILE NU VOR PRIMII SI NU VOR ELIBERA DOCUMENTATIA DE AUTORIZATIE DE CONSTRUCTIE FARA ACEST STUDIU si arata, ca investia corespunde restrictiilor impuse de Ordin 2513/2011.
B) Aplicarea de catre architect si proiectantul de rezistenta a detaliilor, a materialelor si tehnologiilor sugerate de Auditorul Energetic, negociate si acceptate de beneficiarul investitiei, si relevate in expertiza depusa cu Autorizatie de Constructie
C) Acceptarea de catre Autoritatile Locale si Centrale de tehnologii de executie noi, cu performante energetice deosebite si implementarea acestora ca: PRODUS SAU TEHNOLOGIE STRATEGICA in realizarea de investitii cel putin bugetare. Se are in vedere tehnologia de executie in sistem ARGISOL – cea mai performanta si completa tehnologie din cele similare existente pe piata imobiliara .

In conditiile actuale Comisia de experti considera in privinta reabilitarii termice a blocurilor de locuinte respective a caselor individuale, a cladirilor publice exploatate de institutiile publice ale statului, OUG 18/2009 si normele ei de aplicare ar trebui sa sufere cateva amendamente.

Comisia de experti completeaza ca in contextul unei tendinte firesti de scaderea consumului de utilitate – gigacolorie- in ceea ce priveste constructiile noi, ar trebui sa respecte standarde impuse si de Autoritati locale. De asemena Comisia sugereaza gasirea unei finantari mai consistenta a reabilitatrii termice cu participarea si altor institutii financiare in afara celro doua (CEC si BCR), varianta de credit fara dobanda a OG 18.

In privinta consumului de electricitate specialistii energetici depozanti arata ca se impune utilizarea energiei de noapte, indiferent de consumator avand in vedere ca:
a)   montarea de contoare diferenţiate este condiţionată numai în România de atingerea unui prag de 3.000 KwH pe an, în timp ce în vestul Europei, acest lucru este la îndemâna oricărui consumator casnic;
b)   lipsa consumului diferenţiat conduce la faptul că in Romania inca nu avem încălzire prin panouri radiante spre exemplu, care să poată crea un consum mixt, mai ieftin şi care ar putea reduce factura la gaze (în plus ar promova noile tehnologii, făcându-le mai accesibile).
c)   diminuarea presiunii asupra sistemului energetic naţional prin aplatizarea curbei consumului energetic, ceea ce poate ieftini această resursă (presiunea pe consum, creşte presiunea pe preţul de fabricaţie)
O alta solutie privind diminuarea costurilor cu energia electrica este identificata a fi utilizarea energiei cursurilor de apa avand in vedere ca există potenţial de dezvoltare. Chiar in Cluj a fost dezvoltat un sistem hidraulic artificial, BICENTENAR: Canalul Morii. Acesta apartine acum Apelor Române, ceea ce face IMPOSIBILĂ orice lucrare de realizare a unei mici mori sau turbine hidraulice, DEŞI SCOPUL PENTRU CARE A FOST REALIZAT ESTE TOCMAI ACESTA.
Comisia valideaza aceste propuneri si aminteste de sistemul monorail propus in anii 70 inainte de inceperea constructiei liniei de tramvai si care a fost abandonat.


Referitor la intrebarea „Care este aportul cu care poate veni comunitatea şi cetăţenii ei pentru stoparea degradării condiţiilor de trai în Cluj?”
Depozantii considera ca populatia trebuie sa participe activ si intelectual la alegerea echipei manageriale care va conduce Clujul 4 ani de        zile.
O buna solutie este considerata de depozanti educarea publicului larg in ceea ce priveste drepturile consumatorilor, prin implicarea in acest demers a unor institutii de invatamant; ONG uri; Oficii Judetene pentru Protectia Consumatorilor etc. De  asemenea, obligarea furnizorilor de utilitati sa treaca la informarea publicului larg in ceea ce priveste drepturile pe care acestia le au in relatia cu ei si verificarea constanta a modului in care furnizorii de utilitati fac acest lucru;
Comisia recomanda populaţiei ca prin organizaţiile civice să solicite Primăriei şi regiilor din subordinea sa realizarea de analize economice, care să justifice costurile acestora, precum si căi de reducere a lor.


La intrebarea Cum şi unde ar trebui dirijate eventualele investiţii? Ce programe ar trebui să adopte instituţiile centrale şi regionale ale statului în acest sens?” depozantii considera ca eventualele investitii ar trebui directionate spre optimizari de ordin intern efectuate la nivelul entitatilor furnizoare de utilitati, prin automatizari de procese, prin aportul noilor tehnologii IT si nu numai, prin programe profesioniste de training adresate angajatilor proprii, programe investitionale consistente care sa vizeze adecvarea urgenta a infrastructurii tehnico-utilitare si alinierea ei la standardele europene, cu atragerea unui volum mult mai mare de fonduri europene pentru realizarea acestui scop.

Din bugetul local grosul fondurilor trebuie dirijate catre creerea de plus valoare pe de o parte si bunastarea cetateanului pe de alta parte.  Protectia sociala, care acum e pe scara extinsa pe cel          putin 50% din bugetul Clujului, trebuie redusa la minim, printr-un tablou de criterii de selectie a nevoiasilor bine definit si strict; sumele astfel eliberate sa fie indreptate spre: reabilitarea CT-urilor şi a căilor de transport a agentului termic şi a apei calde menajere, pentru reducerea pierderilor şi creşterea eficienţie acestora, ceea ce ar duce la reducerea costurilor suportate de utilizatorii acestor servicii, respectiv locuitorii clujeni.


La intrebarea „Cine şi cum ar trebui să conlucreze pentru a găsi soluţii şi pentru a le pune în practică cu scopul de a împiedica tendinţa continuă de alterare a calităţii vieţii?”
Pe de o parte, se propun de catre politicieni solutii care vizeaza reducerea prețului gazelor către populație prin actiunea directa a Guvernului in stoparea neregulilor în sistemul de furnizare a gazelor naturale,  creșterea procentului de folosire a gazelor interne sau îndreptarea spre noi alternative, cum ar fi biogazul, care ar putea să asigure peste 60% din importurile de gaze, reducerea prin normare a ANRE a procentului de 23% din costul prețului de termoficare pentru distribuția gazului prin conductele GDF; o asemenea măsură fiind imperios necesară, în condițiile în care sistemul francez și în general cel european încarcă facturile la termoficare cu doar 5 procente pentru costurile de distribuție.
Comisia completeaza aceste opinii cu incurajarea spiritului civic si verificarea sistemelor de decontare contorizare, furnizor-consumator.
Pe de alta parte cetatenii considera esentiala renegocierea / refacerea cadrului contractual pe care se bazeaza relatia existenta intre furnizorii de utilitati si subcontractori ai acestora, pornind de la principiul grijei deosebite care trebuie sa existe fata de beneficiarii finali: consumatorii si monitorizarea adecvata a modului in care respectivele contracte sunt puse in practica. De asemena se impune obligarea furnizorilor de utilitati sa treaca la informarea publicului larg in ceea ce priveste drepturile pe care acestia le au in relatia cu ei si verificarea constanta a modului in care furnizorii de utilitati fac acest lucru;
Pentru găsirea de soluţii care să ducă la împiedecarea alterării calităţii vieţii şi pentru punerea propunerilor de mai sus în practică, trebuie să conlucreze serviciile din Primărie cu asociaţiile de proprietari, precum şi cu societatea civică organizată în ONG-uri.
Comisia de experti considera ca beneficiarii, consumatorii casnici, nu au control prin contractul cadru asupra neindeplinirii prevederilor contractule de catre furnizorii de utilitati, formularea este in defavoarea acestora, furnizorii nu accepta obiectiuni din partea consumatorilor punandu-i in fata faptului implinit, neexistand variante de discutie. Aceasta situatie se impune rezolvata prin legislatie nationala sau locala prin actualizarea, imbunatatirea si completarea cadrului legislativ existent in materia asigurarii utilitatilor publice, cu includerea unor masuri care sa incurajeze concurenta si limiteze sansele crearii de monopoluri. Se impune gasirea unor mecanisme eficiente de control in ceea ce priveste aplicarea intocmai a cadrului legislativ ce vizeaza asigurarea utilitatilor publice etc
Regia Autonoma de Termoficare va trebui sa gaseasca o solutie pentru a departaja cetatenii buni platnici de cei cu restante deoarece aceste debite greveaza bugetul companiei.
Comisia considera ca aceast apropunere este aplicabila doar in momentul contorizarii indiviuduale urmare a contractarii acestor utilitati in sistem individual.

In privinta atingerii obiectivului Audierii Publice, Comisia de Experti considera ca obiectivele audierii au fost doar partial atinse in conditiile absentei de la eveniment a reprezentantilor furnizorilor de utiliati. 

Wednesday, February 15, 2012

Invitatie la trei evenimente ale societatii civile din Cluj Napoca

Stimati membri CCL, ONG-uri, simpatizanti si sustinatori, membri ai mass-media, 

In cursul acestei saptamani  vor fi organizate 3 evenimente importante la care va invitam sa participati:

Miercuri, 15 feb. 2012, ora 17:00, Primaria Cluj-Napoca - urmatoarea reuniune al Consiliului Civic Local, avand ca si subiect de dezbatere "Civismul la romani si nevoia de decenta in comunitatea locala"; 

Joi, 16 feb. 2012, ora 11:00, sediul Sindicatului Liber al Invatamantului Preuniversitar Clujean, adresa: piata Stefan cel Mare nr. 4, et. 1, sala 101 - audiere publica legat de "Costul utilitatilor in Cluj-Napoca";

Vineri, 17 feb. 2012, ora 11:00, Consiliul Judetean, Sala de sedinte  - masa rotunda pe tema "Mai mult respect in relatia dintre autoritatile publice si cetateni prin modificarea Legii 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia publica".


Cu stima, 


Mosescu Dobra Imola
Secretariatul Consiliul Civic Local
Asigurat de LADO
Bld. 21 Decembrie 1989, nr. 108
http://www.clc-cluj.org
Fax: 0264-450095

Wednesday, February 8, 2012

Invitaţie la Audiere Publică: „Costul utilităţilor în Cluj-Napoca” 16.02.2012

                                                          
             Grupul de iniţiativă „Lobby pentru Cluj” are plăcerea de a vă invita la audierea publică cu tema „Costul utilităţilor în Cluj-Napoca”, ce va avea loc joi, 16 februarie 2012, ora 11:00, la sediul Sindicatului Liber al Învăţământului Preuniversitar Clujean, piaţa Ştefan cel Mare Nr. 4, Et. 1, sala 101 - Amfiteatru. Audierea publică este unul dintre evenimentele ce fac parte dintr-un ciclu de consultări publice pe subiectul „Calitatea vieţii în municipiul Cluj-Napoca”.
La audierea publică vor participa candidaţii la funcţia de primar, parlamentul României şi pentru alegerile locale din 2012, reprezentanţi mass-media, politicieni locali şi reprezentanţi ai diverselor grupuri de interese.
De asemenea, vor participa şi specialişti pe diverse domenii din Cluj-Napoca, care vor forma Comisia de Experţi al cărei preşedinte va fi domnul Mircea RADU - preşedinte Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului. Din comisie mai fac parte: Carmen PACURAR administrator S.C. Bloc Sistem S.R.L., Sorin MUNTEANU preşedinte Federaţia Asociaţiilor de Proprietari, Mircea MUREŞANexpert contabil şi Florin ŞOMODI – U.G.I.R. Cluj.
Vă invităm să vă exprimaţi în scris punctul de vedere cu privire la tema de mai sus, oferind răspunsuri la cel puţin una din întrebările din motivaţie, care se găseşte ataşată la e-mail. Depoziţia trebuie să fie însoţită de formularul de participare în care veţi specifica dacă doriţi să o susţineţi verbal în cadrul audierii publice. Depoziţia nu poate depăşi două pagini şi trebuie susţinută în maxim cinci minute.
Vă rugăm să trimiteţi depoziţiile la adresa lobbypentrucluj@gmail.com până la data de 14  februarie 2012

Motivatia Audierii Publice "Costul utilităţilor în Cluj-Napoca" - 16.02.2012

Trebuie subliniată tendinţa generalizată de degradare a condiţiilor de viaţă ale românilor. Oamenii resimt o înrăutăţire a condiţiilor de viaţă, comparativ cu anul trecut. Nivelul optimismului înregistrează cele mai scăzute valori din 1990 şi până în prezent, iar temerile populaţiei au crescut, dominanta acestora fiind teama de creştere a preţurilor.                                          
Venitul este o resursă fundamentală pentru o calitate ridicată a vieţii. În momentul de faţă, venitul se află printre cele mai slab evaluate aspecte ale calităţii vieţii. O treime din populaţie apreciază că veniturile nu ajung nici pentru strictul necesar, iar o altă treime că veniturile ajung numai pentru strictul necesar. 14% din gospodării reuşesc să economisească şi aproape jumătate dintre gospodării (46%) declară că nu pot face faţă cheltuielilor lunare. În perspectivă comparativă internaţională, conform ultimelor date Eurostat disponibile, România ocupa, penultimul loc în Uniunea Europeană, în privinţa veniturilor populaţiei, cu venituri de la două ori până la de cincisprezece ori mai mici decât în celelalte ţări (în faţa Bulgariei). 41,4% dintre români trăiesc la limita sărăciei, după cum arată un top realizat de Econtext, pe baza unor date de la mai multe birouri de statistică. O majoritate covârşitoare a populaţiei (74 %) apreciază negativ condiţiile de viaţă, considerându-le mai proaste sau mult mai proaste decât în anii anteriori.
UE utilizează o definiţie relativă pentru a măsura sărăcia, considerând că o persoană este săracă dacă are „un venit sub 60% din venitul mediu disponibil la nivel naţional”. Rezultă că 8.700.000 de români supravieţuiesc de pe o zi pe alta. În trimestrul trei din 2011, venitul mediu lunar brut a fost de 835 RON/ persoană, potrivit Institutului Naţional de Statistică (INS), România fiind ţara săracilor.[1] Din aceşti săraci, două milioane sunt pensionari. 41,7% din pensionarii României se zbat în sărăcie cronică. Intelectualii din România sunt printre săracii Europei. Suntem în prima jumătate a clasamentului, în funcţie de numărul persoanelor cu studii superioare care trăiesc la limita sărăciei, mai exact, 11,3% din intelectualii României, procentaj care plasează ţara noastră pe a opta poziţie în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte rata intelectualilor săraci.
Nivelul de trai al unui popor poate fi evaluat şi prin alte metode, nu doar prin indicatori macroeconomici. O astfel de modalitate este prin observarea numărului de săraci din ţara respectivă şi cum a evoluat numărul lor în ultimii ani. Econtext a realizat o analiză privind numărul persoanelor care sunt înscrise la cantinele sociale din fiecare judeţ al ţării. Practic, se prezintă numărul mediu al persoanelor care servesc masa la cantinele sociale, gratuit, în fiecare zi. Numărul celor care beneficiau anul trecut de serviciile cantinelor sociale depăşea pragul de o mie de persoane.[2]
Majoritatea populaţiei se declară pesimistă, 53% dintre respondenţi considerând că peste 10 ani condiţiile de viaţă vor fi mai proaste sau mult mai proaste faţă de prezent. În momentul de faţă, se înregistrează cel mai scăzut nivel al optimismului din 1990 până în prezent.  
Ponderea cheltuielilor cu utilităţile casei a crescut, în timp ce pentru hrană românii alocă tot mai  puţin din venituri. Dificultăţile pe care le întâmpină românii în acoperirea cheltuielilor cu întreţinerea se văd  şi în statisticile oficiale: costurile locuinţei consumă bugetele familiilor.
Factura la întreţinere a devenit, în ultimii ani, o adevărată obsesie, iar preocuparea pentru această categorie de cheltuieli începe chiar s-o eclipseze pe cea legată de hrană. Asta reiese chiar din anchetele referitoare la bugetele familiilor, realizate trimestrial de INS. Altfel spus,  reiese că familiile sunt nevoite să reducă din bugetul alocat hranei pentru a dirija fondurile către acoperirea cheltuielilor de întreţinere a casei, mai precis gaze, curent, termoficare, apă-canal, salubritate etc.
Potrivit INS, media lunară a veniturilor per gospodărie este de 2.337 de lei (806 lei/ persoană), iar media lunară a cheltuielilor de 2.045 de lei/ gospodărie (705 lei/ persoană). Costurile vieţii au crescut continuu, slăbind vizibil puterea de cumpărare a populaţiei. Pe lângă întreţinerea locuinţei şi alimentele necesare traiului de zi cu zi, familiile au mai avut de suportat cheltuieli inevitabile cum ar fi cele legate de transport, telefon, cablu-TV, îmbrăcăminte sau sănătate etc. Mai trebuie spus că, în timp ce veniturile gospodăriilor au scăzut, tarifele serviciilor au crescut şi cresc în continuare. Mărfurile nealimentare, categorie în care intră şi combustibilii necesari întreţinerii locuinţelor s-au scumpit şi astfel se explică de ce bugetele familiilor sunt agresate din ce în ce mai mult de facturile casei.
Tarifele la apă-canal sunt: -2,56 lei/ mc la apă potabilă fără TVA; -2,12 lei/ mc la canalizare-epurare fără TVA; -0,07lei/ mc taxa specială a primăriei.
În privinţa gigacaloriei, vin asigurări din partea reprezentanţilor primăriei clujene, care susţine că măsura cerută de FMI Guvernului de a elimina subvenţia la gigacalorie nu îi va afecta pe clujeni. Primăria nu a primit de la bugetul central subvenţii pentru gigacalorie nici până acum, diferenţa dintre preţul real al gigacaloriei şi cel plătit de clujeni fiind suportat de la bugetul local. În prezent, preţul real al gigacaloriei este de 354 lei, iar clujenii plătesc 165 lei, 54%, fiind subvenţionat de la bugetul local. Reprezentanţii primăriei Cluj-Napoca, ne asigură că preţul nu se va modifica, subvenţia urmând să fie păstrată în continuare. Ei speră ca în 2012, în urma negocierilor pe care reprezentaţii administraţiei locale le vor avea cu furnizorii de combustibil, preţul gigacaloriei să nu crească.
            Preţul energiei electrice pentru un consum situat între 2kWh şi 3kWh pe zi este de: 0,56 RON/ kWh, în cazul unui consum de peste 3kWh pe zi preţul se ridica la: 1,044  RON/ kWh.
În privinţa gazului: 1 mc de gaz = 1,25 ron ~ 1,30 ron - în funcţie de puterea calorică (tva inclus). Preţul gazului va rămâne acelaşi până la 1 iulie 2012, conform Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Decizia a fost luată de către comitetul de reglementare ANRE care a stabilit, conform Mediafax, să menţină nivelul actual al preţurilor finale aferente consumatorilor casnici şi producătorilor de energie termică.
La serviciile de salubritate, preţul este  de 6,25 lei/ persoană cu TVA.
La datele de mai sus, trebuie luate în considerare noile scumpiri anunţate pe parcursul anului 2012 şi previziunile prea puţin optimiste cu privire la evoluţia viitoare a economiei României.
Celelalte utilităţi casnice şi gospodăreşti sunt în mare parte privatizate, decidenţii şi autorităţile publice nu au posibilitatea de a influenţa aceste costuri în cadrul unei pieţe concurenţiale aşa zise libere.
Abonamentul Romtelecom/ UPC/ RCS&RCS/ (incluzând şi telefonia fixă, mobilă, CATV): între 40-150 lei/ lună. Telefonia mobilă (Vodafone, Cosmote, Orange): 42 lei/ lună-prepay; 40-100 lei/ lună cu abonament. Transportul urban (RATUC): 30-106 lei/ lună.
Conform datelor furnizate de site-ul numbeo.com, cea mai mare bază de date gratuită referitoare la costul vieţii, Cluj-Napoca este un oraş scump. Chiria lunară, costul la utilităţi şi la îmbrăcăminte depăşesc venitul mediu lunar, venit care ajunge la 350 de euro net. Chiria medie a unui apartament cu o cameră în oraş este de 175 de euro. Un apartament cu trei camere, are o chirie lunară de 322 euro, sumă care este cât un salariu. Nici la capitolul transport clujenii nu stau prea bine. Un bilet de o călătorie pe mijloacele de transport în comun ajunge la 0,46 de euro, în timp ce un abonament lunar costă 16,67 euro. Cei care deţin maşini plătesc 1,30 euro pe un litru de benzină. Pentru utilităţi, un clujean plăteşte, în medie pe lună 54,34 euro, iar pentru un abonament de internet, 5,77 euro.
Un studiu realizat de firma de consultanţă în management A.T. Kearney şi citat de Ziarul Financiar, arată că Iaşiul şi Clujul sunt oraşele din provincie cele mai apropiate de Bucureşti, în ceea ce priveşte indicele costului vieţii, care este mai redus cu numai 2,8%, respectiv 5,7% faţă de capitală. Calculul indexului privind costul vieţii, luând în considerare valorile medii ale coşului de consum şi ale componentelor acestuia, arată că mâncarea are cea mai mare pondere în cheltuiala medie totală a unui consumator, reprezentând aproximativ 35% din totalul cheltuielilor lunare, în timp ce costul utilităţilor reprezintă o pondere de 17% din coşul de consum. Pentru mâncare, procentul la nivelul Uniunii Europene este de doar 15%. În Cluj, unde costul vieţii este cu mai puţin de 6% mai ieftin decât în Bucureşti, salariile medii nete pe care le primesc angajaţii sunt cu 30% mai mici decât în capitală.
Dominanta temerilor populaţiei rămâne creşterea preţurilor. Toate temerile înregistrează creşteri în anul 2010-2011 comparativ cu 2006, fără a atinge nivelul maxim de anxietate, înregistrat în anul 1999, temerile se menţin la niveluri înalte.
Când condiţiile de viaţă sunt critice, este nevoie de soluţii şi inovaţii sociale. Ca măsuri de îmbunătăţire a calităţii vieţii, oamenii (indiferent de categoria socială, venit, comunitate, rurală sau urbană, şi gradul de instruire) se referă înainte de toate la politici de creştere a gradului de ocupare, a calităţii acesteia şi creşterea veniturilor (locuri de muncă, salarii, pensii, alocaţii, etc.), la schimbări la nivel politic (stoparea corupţiei, o justiţie mai fermă) şi chiar la schimbări culturale şi educaţionale. Acestea au relevanţă doar în societăţile democratice care recunosc înţelepciunea mulţimilor  (şi nu doar a elitelor) şi care au guverne şi o clasă politică sensibile şi responsabile faţă de guvernaţi. 
Pornind de la aceste date şi ultimele evenimente stradale, în contextul nemulţumirilor generale ale populaţiei, vizavi de costurile vieţii suportate de aceasta, calitatea vieţii populaţiei devine o prioritate pentru autorităţile româneşti, care trebuie să intervină şi cu soluţii tehnico-economice şi financiare, de natură să modifice substanţial starea de sărăcie a populaţiei Clujului.

Ce schimbări pot face autorităţile locale şi centrale pentru diminuarea cheltuielilor la utilităţi?
Care sunt priorităţile de intervenţie şi direcţiile principale, în care trebuie acţionat?
Care este aportul cu care poate veni comunitatea şi cetăţenii ei pentru stoparea degradării condiţiilor de trai în Cluj?
Cum şi unde ar trebui dirijate eventualele investiţii? Ce programe ar trebui să adopte instituţiile centrale şi regionale ale statului în acest sens?
Ce, cine şi cum ar trebui să conlucreze pentru a găsi soluţii şi pentru a le pune în practică cu scopul de a împiedica tendinţa continuă de alterare a calităţii vieţii?

Asupra acestor aspecte aşteptăm opiniile şi soluţiile candidaţilor la Primăria Clujului şi Parlamentul României, a potenţialilor depozanţi din cadrul societăţii civile şi a furnizorilor de servicii şi utilităţi, precum şi din partea tuturor celor interesaţi în schimbarea condiţiilor de viaţă în Cluj. Vă invităm să vă exprimaţi opinia, în scris şi verbal, în cadrul audierii publice "Costul Vieţii în Cluj", care va avea loc joi, 16 februarie 2012, de la ora 11:00, la sediul Sindicatului Liber al Învăţământului Preuniversitar Clujean (Piaţa Ştefan cel Mare Nr. 4, Et. 1, sala 101 - Amfiteatru). Aşteptăm opiniile (depoziţiile) dumneavoastră pe adresa lobbypentrucluj@gmail.com, până în data de 14 februarie 2012. Mai multe informaţii despre formatul şi conţinutul opiniilor (depoziţiilor) găsiţi pe http://lobbypentrucluj.blogspot.com/


[1] A se vedea Tabel 1 „Topul sărăciei în Uniunea Europeană”
[2] A se vedea Tabel  2 „Ierarhia judeţelor în funcţie de numărul săracilor care mănâncă gratuit la cantinele sociale