“Durata studiilor în învăţământul liceal scade de la 4 la 3 ani.
Creștem astfel calitatea în educaţie?"
Creștem astfel calitatea în educaţie?"
I. Introducere
Audierea publică este o procedură transparentă de colectare de opinii prin care orice grup, organizaţie, instituţie şi persoană fizică interesată îşi poate aduce contribuţia în definirea şi adoptarea politicilor publice de interes local şi / sau naţional.
Audierea publică cu tema “Durata studiilor în învăţământul liceal scade de la 4 la 3 ani. Creștem astfel calitatea în educaţie?", a fost organizată în data de 03.11.2011, la Hotel VICTORIA, ora 14:00, Cluj Napoca.
Acest eveniment de dezbatere şi consultare publică a fost organizat de Grupul de Inițiativă LOBBY PENTRU CLUJ, Sindicatul Liber al Învăţământului Preuniversitar Clujean şi Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ. Comisia de inițiere a fost formată din următorii: Iosif Pop - Organizaţia Societatea Română de Cancer & Consiliul Civic Local Cluj-Napoca; Lucia Cojocaru - Presedinte SLIPC, Liviu Pop - Secretar General FSLI, Șomodi Florin - LEO Club Bastion, Mircea Lazea - Project Manager. Această audiere publică este a doua temă abordată de grupul Lobby pentru Cluj, după precedenta „Păstram medicii acasă sau îi oferim pe tavă străinilor?” desfășurată în luna septembrie și face parte dintr-un ciclu mai larg de consultări publice, care au ca temă principală „Calitatea vieţii în municipiul Cluj-Napoca”. Scopul urmărit al evenimentului a fost formularea unor concluzii legate de următoarele subiecte majore expuse de către Comisia de Inițiere, în cadrul motivației.
Acest eveniment de dezbatere şi consultare publică a fost organizat de Grupul de Inițiativă LOBBY PENTRU CLUJ, Sindicatul Liber al Învăţământului Preuniversitar Clujean şi Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ. Comisia de inițiere a fost formată din următorii: Iosif Pop - Organizaţia Societatea Română de Cancer & Consiliul Civic Local Cluj-Napoca; Lucia Cojocaru - Presedinte SLIPC, Liviu Pop - Secretar General FSLI, Șomodi Florin - LEO Club Bastion, Mircea Lazea - Project Manager. Această audiere publică este a doua temă abordată de grupul Lobby pentru Cluj, după precedenta „Păstram medicii acasă sau îi oferim pe tavă străinilor?” desfășurată în luna septembrie și face parte dintr-un ciclu mai larg de consultări publice, care au ca temă principală „Calitatea vieţii în municipiul Cluj-Napoca”. Scopul urmărit al evenimentului a fost formularea unor concluzii legate de următoarele subiecte majore expuse de către Comisia de Inițiere, în cadrul motivației.
● Cum credeți că putem creşte calitatea în educaţie? Revenind la cei 4 ani de liceu? Păstrând structura actuală, de 3 ani, dar regândind structura Curriculei Naţionale?
● Cum vor fi afectate competenţele generale, conţinuturile şi aptitudinile pe care le reglementează programele școlare prin diminuarea unui an din ciclul liceal
● Cum ar putea contribui administrația locală și învățământul universitar la creșterea calității învățământului liceal, în noul context al Legii Educației Naționale?
● Cum ar putea contribui administrația locală și învățământul universitar la creșterea calității învățământului liceal, în noul context al Legii Educației Naționale?
● Cum ar putea fi motivaţi profesorii să se implice în acest proces de schimbare dificil, ştiind că meseria de profesor nu mai este atât de atractivă? Cine ar avea capacitatea de a-i forma și consilia pe profesori în această direcţie?
Alături de motivatie, în scop de informare și facilitare a procesului de consultare publică, au mai fost puse la dispoziţia celor interesaţi următoarele documente: procedura de desfăşurare a audierii publice, îndrumarul de redactare a opiniei / depoziţiei şi regulamentul de desfăşurare a evenimentului de audiere publică.
Conform procedurii audierii publice, toţi cei interesaţi în a-şi expune punctele de vedere, au formulat, în prealabil, în scris, o opinie, sub forma unei depoziţii. Din totalul de 27 depoziţii scrise colectate, au fost susţinute verbal, în cadrul audierii publice propriu-zise, un număr de 14 opinii. La audierea publică au mai participat un număr de 140 persoane, din care un număr de 113 s-au inscris pe lista de prezență. De asemenea, au participat 10 jurnalişti în calitate de observatori.
În vederea pregătirii audierii publice, iniţiatorii acesteia au întreprins următoarele acţiuni:
1 au lansat Motivaţia şi Chemarea la acţiune;
2 au expediat peste 500 invitaţii prin Chemarea la acţiune, către un spectru larg de părţi interesate;
3 au publicat anunţuri în presa locală, transmise sub forma de comunicate de presă în data de 28.10.2011 și 02.11.2010 în următoarele publicații: Napocanews, Citynews, Ziua de Cluj, Foaia transilvana, Monitorul de Cluj, Mediafax, Știri Maramureș, România liberă ,Ager press, Edumanager, Orasulcluj, Stiriaz etc.
4 au transmis comunicat de presă şi invitaţii de participare, în calitate de observatori din partea media locală;
5 au publicat pe blogul grupurilor de inițiativă, pe conturile de facebook, o secţiune pe siteul asscluj.wordpress.com;
6 au constituit o Comisie de Experţi independenţi, formată din: Inspector școlar general prof. Hodorogea Anca Cristina; Prof. Corega Constantin (Diector Colegiul “Emil Racoviță” Cluj-Napoca); Prof. Cuibus Valentin (Diector Palatul Copiilor Cluj), Prof. Arion Hadrian (Inspector de specialitate istorie şi socio- umane – Inspectoratul Școlar Județean Cluj), Mihaela Cota Potropopescu - (consilier juridic, Cartel Alfa). Membrii Comisiei de experţi au analizat toate cele 27 depoziţii scrise colectate, din care 14 au fost susţinute şi verbal, în cadrul audierii publice.
II. Cuprinsul raportului sinteză
Ca și în majoritatea celorlalte ţări, dezvoltarea sistemului educaţional românesc este asociată cu evoluţia sectoarelor politice, economice și sociale ale vieţii publice.
Dintr-un punct de vedere istoric, sistemul educaţional din România- planul său de învăţământ, structura lui și organizarea lui- a fost marcat de câteva momente de importanţă naţională. Sistemul învăţământului secundar a fost reformat în anul 1898.
După șapte ani de educaţie obligatorie, elevii puteau urma un liceu, care era divizat în trei secţiuni: secţinui umaniste, reale și vocaţionale. Transformarea politică de după anul 1990 a adus importante schimbări în sectorul educaţional. Constituţia ROMÂNIEI reclama faptul că cetăţenii romani trebuie să se bucure de șanse egale la toate nivelurile și tipurile de educaţie.
Legea educaţiei naţionale nu oferă decât cadrul general pentru o reformă. Cele peste 100 de metodologii care trebuiau sa apară în termen de 8 luni de la intrarea în vigoare a legii vor clarifica sau nu posibilitatea acestei reforme. Printre modificările de esenţă a legii este şi cea legată de ciclurile de învăţământ. Astfel, dacă în vechea lege aveam 4 ani de grădiniţă, 4 ani de învăţământ primar, 4 ani de învăţământ gimnazial şi 4 ani de liceu, actuala lege prevede ca sistemul național de învățământ preuniversitar să cuprindă următoarele niveluri:
a) educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare;
b) învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV;
c) învăţământul secundar, care cuprinde:
(i) învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-IX;
(ii) învățământul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X-XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocaţională și tehnologică;
d) învăţământul profesional, cu durata între 6 luni şi 2 ani; e) învăţământul terțiar nonuniversitar, care cuprinde învăţământul postliceal.
În contextul apariției Legii educației naționale, la nivel local a fost adoptată în data de 27.09.2011 Strategia de dezvoltare a municipiului Cluj-Napoca în domeniul învăţământului preuniversitar care își propune creșterea calității învățământului liceal.
Trebuie remarcat că la nivelul Uniunii Europene nu există o directivă în ceea ce privește durata învăţământului obligatoriu, a examenului de Bacalaureat sau a ciclurilor de învăţământ. Decizia aparţine fiecărui stat membru.
Rolul comisiei de experți a fost de a inventaria depozițiile depuse și a sintetiza problemele identificate de depozanti, pe de o parte, iar pe de altă parte, de a identifica soluțiile propuse și a le cataloga în funcție de impactul lor asupra calității învățământului liceal.
Din totalul celor 27 de depoziții depuse, înaintate conform procedurii, structura acestora pe categorii de părți interesate reliefează că:
- 5 depoziții au fost depuse de organizații ale societății civile și persoane fizice (asociații și fundații ale părinților, organizații ale studenților, părinți),
- 5 depoziții din partea sindicatelor,
- 2 depoziții din partea patronatelor,
- 9 depoziții din partea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar și universitar,
- 2 depoziții din partea reprezentanților mass-media
- 4 depoziții din partea candidaților la funcții administrative în anul 2012 (Marius Nicoară, Emil Aluaș, Sorin Apostu – primar în funcție, Ruxan Roșca - din partea unei formațiuni politice ).
III. Concluzii
Din cuprinsul depoziţiilor analizate de către comisia de experți s-au evidențiat următoarele soluții privitoare la tema pusă în discuție:
1. Referitor la creșterea calității în educație, au fost identificate următoarele soluții cu efect major:
- menținerea celor 4 ani de liceu
- reevaluarea curriculei naționale adaptată la necesitățile pieței muncii identificate pe baza unor studii și cercetări prin organisme specializate private
- reînființarea obligatorie a școlilor profesionale care să asigure muncitori calificați, care să răspundă corect nevoilor de pe piața muncii
- investirea în infrastructura educațională
- păstrarea celor 4 ani de liceu nu implică obligatoriu disponibilizări de cadre didactice.
Beneficii:
- integrarea socio-profesională a tinerilor în societate, mijloc de diminuare a șomajului,
- reducerea costurilor administrative ce ar urma sa fie alocate de MECTS și administrația locală pentru crearea infrastructurii necesare desfășurării actului educațional, generate de reducerea ciclului liceal la 3 ani și transferarea clasei a IX la gimnaziu,
- diminuarea abandonului școlar la vârste timpurii, mai ales în mediul rural.
- păstrarea la 30 de ore a programului săptămânal al elevilor
Cu efect redus asupra calității învățământului secundar ar fi soluția păstrarii structurii actuale de 3 ani dar obligatoriu regândind structura Curriculei Naţionale, presupunând și costuri administrative suplimentare pentru infrastructura educațională.
2. Privitor la modul în care vor fi afectate competenţele generale, conţinuturile şi aptitudinile pe care le reglementează programele școlare prin diminuarea unui an din ciclul liceal toti depozanții au arătat următoarelor prejudicii:
1. Competenţele generale, conţinuturile şi aptitudinile pe care le reglementează programele școlare realizate în urma comprimării ciclului liceal vor fi afectate în sens negativ întrucât materialul didactic elaborat pentru un ciclu normal de 4 ani de studiu va trebui redimensionat pentru un ciclu restrâns.
2. Materialul astfel elaborat va fi asimilat mult mai greu de către liceeni.
3. Cadrul didactic implicat în diseminarea acestui material va fi nevoit să comprime predarea acestuia determinând astfel furnizarea de cunoștințe către elevi mult peste capacitatea acestora de asimilare.
4. Regândirea curriculei naționale adaptată la noua structură a învățământului liceal.
5. Urgentarea apariţiei noului curriculum înainte de 2013, data propusă de minister, şi dezbaterea lui în comisii de specialitate pe parcursul unei perioade de cel puţin două luni.
3. Referitor la cea de a III-a problematică supusă dezbaterii publice și în opinia celor care au prezentat depoziții, cu impact major, administrația locală poate contribui la creșterea calității prin:
- prin alocarea de fonduri de la bugetul local pentru dezvoltarea infrastructurii educaționale,
- atragerea de investitori care să dezvolte sectoare preponderente ca: servicii, IT, turism, agricultura,
- adoptarea în strânsă legătură cu agenții economici care actionează în raza administrativă locală a unei strategii de dezvoltare a ofertei educaționale în conformitate cu cerințele de pe piața muncii.
- propunerea și susținerea unităților de învățământ în care se organizează filiera tehnologică sau vocațională a liceului având la bază tendințele de dezvoltare socială și economică precizate în documentele strategice regionale, județene și locale,
- preocuparea activă și susținută în vederea încheierii de contracte pentru stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice sau vocaționale cu operatorii economici (parteneriat public privat).
Cu impact redus asupra calității învățământului, din perspectiva contribuției administrației locale ar fi: mediatizarea exemplelor de bune practici în cadrul unitățiilor de învățământ cu rezultate deosebite, consultarea elevilor și părinților privind ansamblul curriculumului național.
Privitor la contribuția învățământului universitar asupra calității învățământului liceal din perspectiva legii educației, s-au evidențiat următoarele soluții cu impact major: susținerea de parteneriate cu liceele cu specific de învățământ similar pentru a-și putea selecta, ajuta chiar financiar anumiți elevi care vor frecventa cursurile acelor facultăți; crearea unui program de cooperare şi colaborare între sistemul preuniversitar şi cel universitar sub forma parteneriat public-privat, realizarea obligatorie a stagiului de practică pedagogică a studenților în cadrul unităților de învățământ partenere; universitatea, prin diversele facultăți ca: Sociologie, Științele Educației, Marketing, Resurse Umane, Psihologie va putea realiza, cu costuri minime și efecte maxime studii demografice, cercetări calitative/cantitative privind evoluția pe piața muncii în următorii 5-10 ani, și predictibilitatea apariției unor domenii și tehnologii de vârf, (cum a fost IT și internetul) și realizarea unei oferte educaționale adaptate la nevoile societății moderne. Înființarea și acreditarea de noi secții sau specializări să fie făcută doar în baza unor studii realiste și veridice de integrare activă pe piața muncii și a nevoii reale de specialiști pe domeniul respectiv.
Cu impact redus ar fi: reducerea numărului de locuri la facultăți, obligativitatea promovării unui examen pentru accesul în sistemul superior de învățământ, excluzând concursul de dosare; ajustarea taxelor de școlarizare la universitate la nivelul celor din UE.
Un exemplu de buna practică pentru învățământul universitar ar putea fi proiectul JUNIOR SUMMER UNIVERSITY dezvoltat de către Universitatea BABES-BOLYAI din Cluj-Napoca și organizația studențească aferentă prin care elevii de clasa a XI-a petrec un stagiu de pseudo-studenție de două săptămâni în cadrul universității, pentru a-și da seama ce doresc să facă efectiv ca studenți și ce înseamnă a fi student.
4. Cum ar putea fi motivaţi profesorii să se implice în acest proces de schimbare dificil, ştiind că meseria de profesor nu mai este atât de atractivă? Cine ar avea capacitatea de a-i forma și consilia pe profesori în această direcţie?
La acest capitol, depozițiile au pus accentul pe faptul că motivația profesorilor este una dintre cele mai importante componente ale unui sistem de învățământ performant, cu impact major fiind modificarea condițiilor actuale de salarizare, respectiv asigurarea unui salariu în funcție de performanțe. Cu atât mai mult în contextul reformei.
Depozițiile au scos în evidență cei mai importanți factori motivaționali, a căror greutate specifică oscilează, desigur, de la o persoană la alta și anume: mediul pozitiv de lucru, sprijinul moral și tehnologic, recunoașterea publică a muncii bine făcute, siguranța postului, respectul de sine sau atingerea potențialului maxim în profesie.
Admițând că bugetul României nu permite creșteri salariale majore, se apreciază că s-ar putea crea un cadru legal pentru ca școlile să-i ajute pe profesorii cu energie şi potenţial să câștige mai mult, prin atragerea de sponsorizări, organizarea de meditații la școală, după ore, crearea de cursuri suplimentare plătite, o micşorare a normelor didactice, prin normarea activităţilor (facultative pentru elevi) din ziua de sâmbătă, prin normarea operaţiilor de verificare a muncii independente a elevilor, prin plafonarea numărului elevilor dintr-o clasă creându-se astfel clase noi.
Pregătirea profesorilor se opinează că ar trebui să se facă prin Casa Corpului Didactic şi alte structuri abilitate de lege pentru formare continuă în vederea obţinerii de noi competenţe şi abilităţi pentru redactarea unei palete diversificate de opţionale şi pregătirea diferenţiată a elevilor prin PIP (planuri de învăţare personalizate), având la bază o metodologie clară și concisă elaborată de MECTS și eventuale traininguri organizate de profesori sau inspectori metodiști sau formatori.
Cu impact redus asupra creșterii nivelului de pregătire al profesorului se evidențiază următoarele: participare la diverse cursuri pe programe europene pentru a aduna credite în vederea obținerii gradațiilor de merit sau a gradelor didactice; numărul prea mare de materiale, rapoarte, proiecte pe care trebuie să le întocmească în etapa de planificare a actului educațional, ceea ce presupune alocarea unui timp prea mare de lucru în detrimentul calității învățămâtului.
IV. Recomandările Comisiei de Experţi
Intensificarea calităţii educaţiei este una dintre priorităţile majore a MECTS. Cele mai eficiente mijloace de asigurare a calităţii educaţiei sunt adoptarea naţională a contextului european pentru asigurarea calităţii. Bazându-se pe opinia internaţională și naţională asupra acestei probleme, un număr destul de mare de măsuri au fost întreprinse în interiorul contextului pre-universitar educaţional, focalizându-se pe următoarele domenii: perfecţionarea predării, învăţării și a metodelor și strategiilor de evaluare, investiţia în dezvoltarea infrastructurii educaţionale; dezvoltarea și îmbunătăţirea calităţii pregătirii profesionale a profesorilor.
O soluție bună oferită de planul cadru de învăţământ de a decide asupra unui segment al curriculumului naţional, este aceea care dă posibilitatea definirii unor trasee particulare de învăţare a elevilor. Libertatea de decizie la nivelul şcolii este în consonanţă cu democratizarea societăţii şi reprezintă o şansă de adecvare la un sitem deschis, cu opţiuni multiple .
Curriculumul la decizia şcolii ţine seama de nevoile locale şi de realităţile concrete ale fiecărei clase şi asigură posibilitatea urmăririi unor trasee educaţionale individualizate.
Prin această ofertă curriculară se asigură cadrul pentru susţinerea unor performanţe diferenţiate şi a unor nevoi şi interese specifice de învăţare ale elevilor.
Obiectivele cadru se referă la formarea unor capacităţi şi atitudini specifice, fiind urmărite de-a lungul mai multor ani de studiu, ele se stabilesc la nivel curricular şi oferă posibilităţi de transfer spre alte domenii, de aceea ele mai sunt considerate şi ,,câmpuri integrate” deoarece pot fi formulate în termeni operaţionali, cuantificabili şi evaluatori.
Comisia de experți, pe baza soluțiilor identificate și dezvoltate mai sus, apreciază că toți depozanții au vizat probleme importante ale sistemului de învățământ, răspunzând punctual aspectelor puse în discuție de comisia de inițiere în cadrul audierii publice, și salută interesul pentru educație și importanța acesteia în dezvoltarea economico-socială sustenabilă pe termen lung.
Astfel, recomandările comisiei sunt clasificate pe trei nivele de intervenție în sfera deciziilor de politică publică în domeniul educației, respectiv:
Recomandări care vizează nivelul național:
1.Modificarea cadrului legsilativ, astfel încât durata liceului să fie menținută la 4 ani concomitent cu adaptarea permanentă a curriculei la cerinţele reale ale pieţei muncii, justificată și prin faptul că o astfel de măsură nu implică eforturi bugetare suplimentare speciale.
2. Promovarea unei abordări proactive, de tipul unor intervenții anticipative prin realizarea de studii de impact privind evoluția și necesarul de calificări, specializări pe piața muncii și reflectarea acestor realități în ofertele educaționale; însumând astfel obiectivele pe domeniul educației ale Strategiei Europa 2020.
Recomandări care focalizează decizii și acțiuni la nivelul administrației publice locale:
1.Consiliul Local, în calitate de ordonator de credite, să inițieze propuneri de rectificare bugetară pozitivă privind bugetul alocat unităților de învățământ;
2. Asigurarea calității infrastructurii ( extinderea bazei materiale, întreținerea, repararea);
3. Organizarea de evenimente de recunoaștere publică, inclusiv instituirea unor fonduri de premiere a cadrelor didactice cu performanțe deosebite și mediatizarea exemplelor de bună practica, observand că la momentul actual o astfel de practică nu este adoptată de actuala legislatură (a se vedea: http://www.presalocala.com/2011/06/15/scoala-%E2%80%9Cioan-bob%E2%80%9D-si-liceul-%E2%80%9Cbathory-istavan%E2%80%9D-premiate-pentru-calitatea-invatamantului/);
4. Atragerea agenților economici să colaboreze în regândirea curriculumului naţional şi introducerea unor noi metode de predare pentru formarea celor 8 competenţe cheie;
5. stagiile de practică se pot realiza prin parteneriat public - privat, practica fiind elementul indispensabil în formarea aşa-numitelor competenţe-cheie ce au menirea de a oferi suport în soluţionarea problemelor şi proiectelor pe care fiecare angajat le va avea de realizat pe parcursul carierei.
Recomandări care urmăresc acțiunea la nivelul unităților de învățământ:
1. Responsabilitatea pentru asigurarea calității actului educativ în conformitate cu standardele naționale,
2. Răspunderea pentru folosirea resurselor umane și materiale aflate la dispoziție.
3. Universităţile trebuie să își adapteze curricula la nevoile educabililor, oferind programe de formare iniţială, dar şi de formare continuă, asigurând astfel, continuitatea pregătirii şi a perfecţionării omului de-a lungul carierei lui profesionale şi pe toată durata vieţii acestuia.
Nu în ultimul rând, ca o concluzie sintetică din cuprinsul depozițiilor prezentate și analizate de către Comisia de experți reiese că toate aceste măsuri de acțiune pot fi concretizate prin alocarea unei finanțări corespunzătoare din PIB. În prezent, deși legea educației naționale stipulează că învățământul este prioritate națională și trebuie să i se acorde o finanțare de 6% din PIB, de fapt sistemul este subfinanțat cronic prin acordarea unui procent de sub 3% din PIB. De aceea, autoritățile publice locale trebuie să intervină pentru completarea surselor de finanțare, în timp ce sistemul de învățământ este dator să promoveze un management financiar performant și să asigure controlul de calitate al actului educațional.
Data întocmirii,
8 noiembrie 2011
Comisia de experţi:
Inspector școlar general
prof. Hodorogea Anca Cristina
Diector Colegiul “Emil Racoviță” Cluj-Napoca
prof. Corega Constantin
Director Palatul Copiilor Cluj
Prof. Cuibus Valentin
Inspector de specialitate istorie şi socio- umane – Inspectoratul Școlar Județean Cluj
Prof. Arion Hadrian
Consilier juridic CNS Cartel ALFA Fil.Cluj
Mihaela Cota Potropopescu
