Preambul
Municipiul Cluj este apreciat la nivel naţional ca un reper în domeniul educaţiei, cercetării, medicinei. De-a lungul istoriei, personalităţi precum Ioan Piuariu Molnar, Alexandru Vaida-Voievod, Dimitrie Negru, Dimitrie Michal sau Iuliu Haţieganu şi-au dedicat întreaga activitate medicinei şi au reuşit să-i motiveze şi pe alţii să păstreze oraşul în topul rezultatelor în domeniul sănătăţii. Ca urmare a evoluţiei impresionante în domeniul medical din Cluj, din toamna anului 2009, în municipiu există Muzeul de Istoria Medicinei si Farmaciei Clujene „Valeriu Bologa”, medicul Valeriu Bologa fiind fondatorul şcolii de istorie a medicinei clujene.
Performanţele medicale şi în domeniul sănătăţii de care au dat dovadă până acum clujenii sunt reconfirmate periodic. Ministerul Sănătăţii a anunţat anul acesta, la mijlocul lunii iunie, că în municipiul Cluj se află unele dintre cele mai bune spitale din România. Din cele 30 de unităţi medicale din toată ţara care au fost clasificate ca fiind de categoria întâi, cinci sunt din Cluj. La acestea s-au adăugat alte şase spitale, incluse în categoria a doua.
Performanţele celor din Cluj au depăşit în ultimii ani graniţele României. Oraşul este de câţiva ani furnizor de elite medicale, de asistente medicale şi infirmiere pentru spitalele de stat şi private din ţări precum Germania, Franţa, Italia, Anglia, Norvegia sau Suedia. În ultimii ani, aşa cum s-a întâmplat în marile oraşe din România, şi la Cluj a fost organizat Târgul Internaţional de Cariere Medicale şi Farmaceutice la care cele mai mari agenţii de recrutare din Europa au oferit posturi tentante pentru angajaţii din sistemul sanitar.
Care este rezultatul performanţei şi al ofertelor pe care străinii le fac performerilor din domeniul medical clujean?
Rezultatul este un deficit de neconceput de cadre medicale în spitalele municipiului.
Conform ultimelor rapoarte din luna august privind acest deficit, în spitalele din judeţ sunt peste 1.400 de posturi neocupate, dintre care aproximativ 300 sunt pentru medici, iar aproape 700 sunt pentru asistenţi medicali.
Pe lângă angajaţii din spitale, sistemul sanitar mai este abandonat şi de medici de familie, rezidenţi sau chiar absolvenţi. Emigrarea cadrelor medicale lasă în urmă probleme deosebite în medicina de urgenţă, în anestezie şi terapie intensivă, chirurgie, radiologie şi imagistică şi laboratoarele clinice. Cei care rămân în spitale sunt suprasolicitaţi, munca este istovitoare, iar pe lângă riscul de apariţie a unor culpe medicale cauzate de surmenare, am ajuns să fim martorii sacrificiului uman la locul de muncă.
Lipsa confortului din acest punct de vedere o resimt zeci de mii de pacienţi care aşteaptă un tratament eficient, un sfat bun, o mângâiere, o soluţie de viaţă de la cadrele medicale din Cluj. Fără acestea, calitatea vieţii bolnavilor scade şi mai mult, la fel cum scade calitatea vieţii şi pentru medici şi personalul medical. În final, aceştia din urmă aleg să părăsească sistemul românesc pentru că în alte ţări găsesc nu doar salarii mai mari, dar şi condiţii de muncă mai bune. Străinii le oferă şi programe de integrare socială şi avantaje pentru relocarea familiei.
Pornind de la aceste date, exodul medicilor devine o prioritate pentru autorităţile româneşti care trebuie să intervină cu soluţii. Doar astfel, obiectivele de guvernare pe termen mediu şi lung în domeniul sănătăţii, printre care "îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, creşterea calităţii vieţii", "dezvoltarea programelor de prevenţie şi de depistare precoce a bolilor", pot fi atinse.
Toate aceste informaţii statistice naţionale şi europene pot fi regăsite la un nivel mai mic, dar semnificativ pentru comunitate, şi în municipiul Cluj.
Ce poate face autoritatea locală pentru a păstra medicii acasă? Ce poate face comunitatea în acest sens?
Ce pot face spitalele şi instituţiile de învăţământ pentru a opri exodul cadrelor medicale?
Care sunt priorităţile de intervenţie pentru contracarea dorinţei de emigrare a cadrelor medicale?
Cine şi cum ar trebui să lucreze împreună pentru a găsi soluţii care să împiedice exodul medicilor? Care sunt principalele cauze ale emigrării personalului medical în străinătate?
Sunt intrebări la care au răspuns reprezentanţi ai medicilor, ai asociaţiilor profesionale, sindicatelor, patronatelor şi societăţii civile clujene în cadrul Audierii Publice din 21 Spetembrie pe tema “Păstrăm medicii acasă sau ii oferim pe tava străinilor?”
În cadrul Audierii publice au fost depuse un număr de 20 de depoziţii din partea asociaţiilor profesionale (3), medicilor implicaţi în managementul unităţilor sanitare (2), medicilor practicanţi - cadre didactice (4), sindicatelor (3), patronatelor (2), candidaţilor la Primăria Cluj (3) (Marius Nicoară, Emil Aluaş, Sorin Apostu - primar în funcţie). Au fost susţinute public un număr de 10 depoziţii.
Comisia de experţi a avut rolul de a inventaria aceste depoziţii şi a sintetiza problemele identificate de depozanţi pe de o parte, iar pe de altă de a identifica soluţiile propuse şi a le cataloga în funcţie de impactul lor asupra deciziei medicilor de a părăsi ţara.
Componenţa Comisiei de experţi a acoperit atât domeniul medical prin reprezentanţii învăţământului superior şi administraţiei sistemului de asigurări, cât şi domeniul economic şi social aşa cum reiese mai jos:
1. Prof. Dr. Marius Bojiţă – Preşedinte UMF Iuliu Haţieganu – Cluj-Napoca
2. Economist Dr. Emilia Groza – Preşedinte Director General Casa de Asigurări de Sănătate - Cluj
3. Profesor Dr. Ioan Lumperdean – Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor – UBB Cluj-Napoca
4. Sociolog Ana Luduşan – Preşedinte LADO Cluj-Napoca
Concluzii
Din depoziţiile martorilor rezultă o serie de cauze ce determină plecarea medicilor din ţară. Aceste cauze au fost catalogate în funcţie de importanţa / impactul lor asupra deciziei medicilor de a părăsi sistemul românesc de sănătate.
Astfel, un impact major îl au : nivelul scăzut de salarizare prin comparaţie cu alte state UE, lipsa unor condiţii sociale pentru tinerii medici şi familiile acestora (locuinţe, grădiniţe pentru copiii familiilor tinerilor medici, etc.), blocarea posturilor de către Guvern şi reducerile salariale recente, suprasolicitarea prin încărcarea cu pacienţi îndeosebi a personalului mediu (asistenţi şi infirmieri), lipsa unui sistem privat de asigurări de sănătate private pentru asistenţa de specialitate, ponderea redusă a asigurărilor private cu repercusiuni asupra dezvoltării sistemului medical privat.
De o importanţă sau impact mediu sunt considerate dorinţa medicilor tineri (care nu au intrat în sistemul de rezidenţiat) de a se realiza profesional, diminuarea respectului faţă de medici în general şi campaniile denigratoare din presă la adresa personalului medical, insuficienta informare a populaţiei asupra drepturilor şi obligaţiilor pacienţilor, insuficienta accesare a Fondurilor Europene.
Depozanţii au identificat o serie de cauze cu impact redus asupra migrării medicilor precum managementul defectuos al unor manageri de unităţi medicale, promovarea acestora pe criterii altele decât cele profesionale, lipsa dotărilor de înaltă performanţă corespunzătoare tuturor unităţilor spitaliceşti (deşi acestea există în majoritatea spitalelor şi clinicilor clujene), legislaţia instabilă sau neclară din sistemul sanitar care face dificilă implementarea, respectarea şi conformarea.
Soluţii propuse de depozanţi şi ierarhizate de Comisia de experţi în funcţie de impactul care l-ar putea avea asupra medicilor clujeni care intenţionează să părăsească România .
Un impact major pentru ramânerea în ţară va fi construirea Spitalului Regional de Urgenţă sau a altor spitale în parteneriat public privat. De impact major asupra medicilor tineri este considerată propunerea de valorificare de către Primărie a spaţiilor locative neutilizate sau a apartamentelor preluate de bănci prin transformarea în locuinţe sociale pentru tinerii medici şi familiile lor pentru primii ani de activitate.
Stabilirea ca prioritate pentru municipalitate ar fi creşterea calităţii serviciilor medicale, asumarea brandului medical şi academic pentru Cluj şi posibile programe CSR (Corporate Social Responsability) ale marilor companii pentru obiectivele importante spitaliceşti sau clinice şi pentru care Comisia are şi recomandări în rubrica dedicată.
La nivel local depozanţii indică necesitatea unui dialog social eficient al Municipalităţii cu asociaţiile profesionale, colegiile şi managerii sau directorii medicali. Astfel de consultări pot conduce la cunoaşterea unei realităţi exacte în baza unui calendar de dialog cu societatea medicală. Un astfel de dialog conduce la strategii şi acţiune!
Deşi presupune o decizie la nivel naţional, Primaria ar putea iniţia o lege pentru acordarea de facilităţi pentru medicii absolvenţi sub formă de credite pentru locuinţe în regim preferenţial.
De impact major, dar pentru un nivel de decizie naţional în care municipalitatea poate deveni iniţiator pentru o serie de legi au fost consemnate: creşterea ponderii asigurărilor private în finanţarea serviciilor medicale ceea ce duce la creşterea numărului de posturi pentru tinerii medici, creşterea autonomiei autorităţii locale în administrarea unităţilor medicale ale comunităţii, iniţierea de legislaţie pentru un sistem de mentorat în interiorul breslei (Colegiul Medicilor), motivarea cadrelor medicale la nivelul celorlalte state UE, deblocarea posturilor pentru asigurarea personalului în funcţie de normativul prevăzut de lege şi asigurarea calităţii actului medical, (inclusiv prin plata orelor suplimentare, prime de fidelitate, stabilitate).
De impact mediu asupra deciziilor medicilor de a părăsi ţara au fost sugerate construcţia de noi spitale private prin atragerea investitorilor în acest domeniu de către municipalitate.
La nivel de decizie naţional sunt sugerate campanii susţinute pentru creşterea prestigiului în societate al doctorilor şi recunoaşterea serviciilor medicale ca servicii de utilitate publică şi conturarea legislativă mai clară a poziţiei medicului de “furnizor de servicii medicale”, instituirea de protocoale medicale de comisiile de specialitate ale MS, accesarea continuă a fondurilor UE.
Din punct de vedere al politicilor specifice, promovarea acelora care privesc sănătatea ca un profit pe termen lung, încurajarea asistenţei medicale în şcoli în vederea educaţiei pentru prevenţie. Depozanţii subliniază, de asemenea, că sanătatea este o prioritate politică indiferent de coloratura decidenţilor.
De impact redus asupra deciziilor medicilor de a părăsi ţara, dar interesante din punct de vedere al sistemului medical în general, au fost reţinute de către experţi următoarele soluţii: stabilirea clară a criteriilor de performanţă şi plata salariului în funcţie de atingerea acestor criterii (nivel de interventie naţională), scăderea presiunii mediatice asupra medicilor prin folosirea comunicatorilor profesionişti în Relaţii Publice (măsura subsumată propunerii de asumare a brandului de oraş pentru turism medical), îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă pentru medici, renovări, modernizări, achiziţii de aparatură medicală performantă (rezolvată în cea mai mare măsură), stimularea înfiinţării de cabinete, clinici şi spitale private, descurajarea plăţilor informale în spitale prin campanii (nu ar avea efect semnificativ), trecerea unităţilor de stat în management privat / fundaţii (Comisiia nu consideră fezabilă această propunere), stabilitate legislativă, previzibilitate, respectarea acesteia, schimbarea filosofiei legislativului din România şi corectarea şi clarificarea legislaţiei.
Prof. Dr. Marius Bojiţă
Preşedinte UMF Iuliu Haţieganu – Cluj-Napoca
Economist Dr. Emilia Groza
Preşedinte Director General
Casa de Asigurări de Sănătate – Cluj
Profesor Dr. Ioan Lumperdean
Facultatea de Ştiinte Economice
şi Gestiunea Afacerilor – UBB Cluj-Napoca
Sociolog Dr. Ana Luduşan
Preşedinte LADO Cluj-Napoca
