 |  |  |
COMUNICAT DE PRESA 7 iunie, 2012 Coalitia 52 a organizat joi, 7 iunie 2012, ora 14:00, la sediul Sindicatului Liber al Învatamântului Preuniversitar Clujean, Piata Stefan cel Mare nr. 4/19, sala 20, o masa rotunda la care au participat trei candidati la alegerile locale din 2012, trei reprezentanti ai mass media locale si reprezentantii Coalitiei 52 de la nivel local. • Tema mesei rotunde a fost „'Viziunea strategica pentru dezvoltarea sustenabila aMunicipiului Cluj”. Scopul mesei rotunde C52 a fost acela de a stimula dezbaterea electorala reala si de continut în jurul unei probleme de interes major, prin colectarea de solutii concrete si argumentate. La masa rotunda au participat trei candidati la functia de primar al orasului: Ioan Avram PRM, Emil Culda PNTCD si Mircia Giurgiu independent; Acestia si-au prezentat platformele electorale, timp de opt minute. Obiectivul întâlnirii a fost transferul catre publicul votant a ratiunilor pentru care o viziune strategica de dezvoltare pe termen lung este necesara, aspectele principale privind sustenabilitatea dezvoltarii urbane si, în contextul alegerilor, angajamentele candidatilor din aceasta perspectiva privind dezvoltarea Clujului si modalitatile de atingere a angajamentelor. Viziunea strategica cea mai recenta privind dezvoltarea Clujului este asumata de catre primarie prin documentul privind dezvoltarea municipiului în perioada 2007-2013 si poate fi gasita la adresa http://www.primariaclujnapoca.ro/doc/strategie/Strategia_Municipiului_Cluj_Napoca.pdf. Potrivit acesteia, 'Cluj Napoca va fi un centru regional al inovatiei si oportunitatilor, o destinatie turistica atractiva, un loc placut în care sa traiesti, sa muncesti si sa studiezi; un oras cu autoritati locale responsabile si deschise, cu cetateni activi si o comunitate de afaceri dinamica si implicata.' Pentru orizontul 2020 sunt luate în considerare urmatoarele categorii de aspecte: dezvoltareaurbana integrata, internationalizare, mobilitatea urbana, transportul sustenabil, turismul urban, eficienta energetica. Directiile strategice de dezvoltare ale municipiului sunt sustinute si de strategia la nivel judetean care configureaza o viziune orientate catre anul 2050. Astfel, Judetul Cluj iinteste ca în 2050 sa fie cea de-a doua regiune din România, dupa Bucuresti-Ilfov, din perspectiva dezvoltarii, si cel mai important pol economic, medical si educational în teritoriul delimitat de principalele capitale central si est-europene: Bucuresti si Budapesta. Cu o economie moderna si competitiva, bazata pe oportunitatile culturale si stiintifice, Clujul va oferi locuitorilor sai un standard de viata înalt, în armonie cu mediul înconjurator si încurajând spiritul civic. Directiile strategice principale de realizare a viziunii se axeaza, practic, pe municipiu si hinterlandul sau, care ar trebui sa functioneze ca un centru economic modern si competitiv, pol stiintific si educational, pol medical, centru turistic si cultural, centru al Transilvaniei, usor accesibil si cu o infrastructura moderna, metropola europeana, parte a unui judet verde, echipat cu servicii publice de cea mai buna calitate. Necesitatea unei viziuni strategice de dezvoltare pe termen mediu si lung Discutiile între participantii prezenti au abordat urmatoarele aspecte importante ale planificarii strategice si implementarii planurilor strategice de dezvoltare: 1. Necesitatea fundamentarii planurilor de dezvoltare ale municipiului pe o viziune strategica orientate pe termen lung si detaliata în obiective si planuri de implementare etapizate; 2. Clujul trebuie sa îsi assume în mod real, transparent si practic rolul regional, national si international; 3. Necesitatea asigurarii transparentei si mobilizarii comunitatii clujene în proces în vederea atât a asumarii strategiei cât si a validarii unei abordari pe termen lung si a asigurarii continuitatii; 4. Sustenabilitatea viziunii consta în capacitatea acesteia de a se adresa în mod integrat si pe termen lung aspectelor economice, sociale, de mediu, de a raspunde provocarilor asteptate si neasteptate, de a pune în valoare potentialul de dezvoltare si a rezolva problemele comunitatii, de a angaja comunitatea, de a crea lideri informali si de a sustine mândria locala; 5. Viziunea strategica trebuie sa raspunda problemelor si provocarilor, trebuie sa valorifice potentialul de dezvoltare, sa asigure competitivitatea si coeziunea zonei de influenta a Clujului; 6. Viziunea strategica sustenabila acopera cel putin trei mandate si constituie o provocare pentru toti cei implicati la asigurarea continuitatii; 7. Viziunea strategica trebuie sa fie detaliata, prin obiective si programe pâna la nivel de proiecte pe baza consultarii si angajarii permanente a comunitatii, pornind de la valorile si aspiratiile acesteia; odata aprobata, ea trebuie sa reuneasca factorii politici în implementare; 8. Actorii urbani trebuie implicati în mod real, deschis, participativ atât în planificarea viziunii cât si în implementarea strategiei prin proiecte asumate, organizate în timp si alimentate în mod transparent cu resurse. Implicarea în procesele de planificare, decizie si implementare contribuie la emanciparea comunitatii si la responsabilizarea fiecarui actor urban; 9. Primaria si actorii urbani trebuie sa asigure baze de date (sociale, economice, buget, patrimoniu local etc) actualizabile si transparente (publicate pe site) pentru construirea strategiei, monitorizarea si controlul implementarii; în lipsa datelor, transparenta nu poate fi asigurata iar primaria, bugetul local, comunitatea vor avea de suferit; 10. Strategia, politicile sectoriale, PUG si PUZ-urile trebuie sa se alinieze altfel apar derapaje costisitoare pentru comunitate, coruptie etc; 11. Candidatura Clujului pentru Capitala Culturala 2020 necesita deschidere, asumare din partea tuturor actorilor urbani si a comunitatii, cooperare pentru cresterea atractivitatii si îmbunatatirea eticii în constructii si dezvoltare urbana; 12. Necesitatea responsabilizarii individuale în actul decizional tehnic si politic la nivelul Primariei si Consiliului Local prin impunerea semnaturii personale pe decizie, pentru prevenirea neclaritatilor, coruptiei, aranjamentelor, daunelor financiare; 13. Dezvoltarea economica, a competitivitatii, inovarii necesita un parteneriat solid si asumat privat-public-academic-comunitate si se bazeaza pe o strategie pe termen lung si utilizarea unui instrumentar diversificat de solutii de tipul: cluster economic, pol agroindustrial, pol de competitivitate etc; 14. Zona Metropolitana Cluj nu functioneaza, a fost compromisa colaborarea între localitatile membre si Clujul va suferi pe termen mediu în configurarea si exercitarea rolurilor teritoriale la nivel regional, national si international. Opiniile candidatilor privind viziunea de dezvoltare strategica si sustenabila a municipiului, potrivit aspectelor puse în discutie si mentionate mai sus, au pus în evidenta urmatoarele aspecte: 1. Viziunea strategica trebuie sa integreze o diversitate de componente: cresterea consumului, exporturile, investitii în tehnologie, investitii publice (transport urban, utilitati, servicii publice, energii regenerabile etc), grija la cresterea costurilor vietii în municipiu, sistemul de taxare, aspectele sociale 2. Dezvoltarea sustenabila pentru Cluj presupune abordarea simultana a: - dimensiunii urbane, respectiv dezvoltare urbana pe orizontala, functionarea zonei metropolitane, asigurarea documentatiilor de urbanism, a strategiei pe termen lung, a inventarului patrimoniului local, dezvoltarea sistemului de spatii verzi si valorificarea prezentei apei în oras, asigurarea energiei ieftine si curate, sustinerea domeniului universitar si a industriei de inteligenta; - dimensiunii sociale respectiv asigurarea calitatii vietii, transparenta planfocarii, implicarea comunitatii, stimularea participarii în viata cetatii a diverselor categorii ale comunitatii, integrare si valorificarea identitatii; - dimensiunii economice, respectiv asigurarea unei gândiri strategice pe termen lung privind competitivitatea si asigurarea locurilor de munca, stimularea economiei locale si a întreprinzatorilor de toate anvergurile, utilizarea solutiilor innovative, valorificarea potentialului de dezvoltare, a patrimoniului si identitatii locale; - dimensiunii culturale, respectiv pozitionarea Clujului pe harta României ?si a Europei ca burg European, stimularea cooperarii între institutiile culturale, dezvoltarea componentelor culturale, valorificarea identitatii culturale locale/ regionale/ international prin valorificarea patrimoniului cultural, valorificarea ca centru universitar. 3. Necesitatea actualizarii strategiei de dezvoltare a Clujului, cu detalierea politicilor sectoriale si a programelor si a elaborarii unui plan de implementare asumat, alimentat în mod planificat si transparent din buget si alte surse; 4. Planificarea si implementarea strategiei necesita si dezvoltarea capacitatii profesionale a functionarilor, stimularea atitudinii proactive în utilizarea legii, în identificarea si implementarea de solusii, asumarea eticii profesionale si cresterea responsabilitatii si angajarii personale în actul administrative; 5. Angajarea si responsabilizarea clara a consilierilor locali si a functionarilor publici în procesul de decizie prin obligativitatea semnaturii personale pe decizii; 6. O suita larga de probleme necesita rezolvari rapide si nu tergiversarea comoda, pe baza unei legislatii permisive; 7. Implicarea redusa a comunitatii clujene si, drept consecinta, nivelul redus de constientizare privind planurile strategice de dezvoltare a Clujului si proiectele aferente impun: - O mai buna strategie de comunicare si o mai buna utilizare a celor doua departamente din primarie care au aceasta responsabilitate; - Identificarea de metode si resurse de a implica mai eficient în procesele de planificare si decizie cetatenii si actorii urbani; - Respectarea reala a legislatiei privind consultarea populatiei care deschide cai variate de a duce în strada strategia, proiectele si decizia, precum si evitarea contractelor dubioase; - Asigurarea transparentei informatiilor din etapa de analiza si diagnoza a strategiei pâna la publicarea numelor câstigatorilor licitatiilor, a impactului proiectelor implementate etc; - Responsabilizarea opozitiei prin intensificarea participarii, elaborarea de propuneri, dezbateri, prezentari publice etc; 8. Este absolut necesara inventarierea patrimoniului local si afisarea publica a acestuia în vederea fundamentarii strategiei si a constientizarii publice; 9. Controlul implementarii dezvoltarii urbane trebuie întarit, începând cu proiectele mici (locuinte, birouri, interventii asupra cladirilor istorice) pâna la zone întinse (dezvoltari imobiliare aberante, demolarea unor obiective cu valoare istorica si abandonarea lucrarilor). PUG-ul este anulat prin PUZ-uri care schimba prevederile acestuia; 10. Odata negociate viziunea, obiectivele si proiectele politicienii trebuie sa se alieze în atingerea viziunii strategice; 11. Pentru a deveni Clujul Capitala Culturala vor fi chemati în jurul acestui subiect personalitatile relevante pentru ca, pe baza criteriilor si regulilor aferente acestui proiect, sa elaboreze un plan, sa genereze idei, metode, solutii. Se va aborda cu prioritate zona centrala si zonele mai importante, mai expuse la evenimente. Este importanta implicarea comunitatii, solidaritatea intre diversii factori. Din pacate in prezent cercul in care se discuta acest subiect e mentinut inchis de catre primarie. 12. Privind dezvoltarea economica este necesara o strategie sectoriala pe termen lung si tansparenta informatiilor care sa angajeze companiile locale de toate anvergurile si sa atraga investitori externi. Este necesara de asemenea utilizarea instrumentelor si solutiilor innovative, de success, de tipul clusterului economic, polului de competitivitate, serviciilor agroindustriale, precum si stimularea parteneriatelor public-privat-academic-comunitate etc.. Se impune în acest sens structurarea unei echipe de experti si consultanti. 13. Dezvoltarea metropolitana stagneaza si trebuie repornita prin discutii de planificare si negociere între autoritatile locale, actorii locali si regionali si comunitatile metropolitane. Prioritare sunt asigurarea transportului public si a retelelor de infratsrtucturi de transport, utilitati si servicii, precum si asigurarea rolurilor pentru fiecare din membrii asociatiei metropolitane. La nivel metropolitan se pot aborda solutii de dezvoltare sustenabila de mare anvergura: pol agroindustrial, cluster economic etc. Este necesara implicarea comunitatilor prin informare, consultare si angajare, precum si responsabilizarea consilierilor si factorilor tehnici. Mihaela Vrabete, 9 iunie 2012 |
No comments:
Post a Comment