Municipiul Cluj este apreciat la nivel naţional ca un reper în domeniul educaţiei, cercetării, medicinei. De-alungul istoriei, personalităţi precum Ioan Piuariu Molnar, Alexandru Vaida-Voievod, Dimitrie Negru, Dimitrie Michal sau Iuliu Haţieganu şi-au dedicat întreaga activitate medicinei şi au reuşit să-i motiveze şi pe alţii să păstreze oraşul în topul rezultatelor în domeniul sănătăţii. Ca urmare a evoluţiei impresionante în domeniul medical din Cluj, din toamna anului 2009, în municipiu există Muzeul de Istoria Medicinei si Farmaciei Clujene „Valeriu Bologa”, medicul Valeriu Bologa fiind fondatorul şcolii de istorie a medicinei clujene.
Performanţele medicale şi în domeniul sănătăţii de care au dat dovadă până acum clujenii sunt reconfirmate periodic. Ministerul Sănătăţii a anunţat anul acesta, la mijlocul lunii iunie, că în municipiul Cluj se află unele dintre cele mai bune spitale din România. Din cele 30 de unităţi medicale din toată ţara care au fost clasificate ca fiind de categoria întâi, cinci sunt din Cluj. La acestea s-au adăugat alte şase spitale, incluse în categoria a doua. Cele două nivele, primele dintr-o structură de evaluare care cuprinde cinci categorii, reprezintă elita din sistemul medical românesc. Potrivit criteriilor stabilite de Ministerul Sănătăţii, în spitalele incluse în primele două categorii există numeroase specializări, inclusiv servicii în ambulator şi de gardă, există dotări moderne, se desfăşoară activităţi de cercetare importante, iar aproape 30 la sută din pacienţii trataţi au fost atraşi din alte judeţe datorită notorietăţii doctorilor.
Aceste unităţi medicale sunt nuclee zonale de competenţă. Conform listei publicate de minister, din categoria întâi fac parte Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă, Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal, Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "N. Stăncioiu", Institutul Oncologic "Prof. Dr. I. Chiricuţa" şi Institutul Regional de Gastro-Entero-Hepatologie. Din categoria a doua fac parte Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie "Leon Danielo", Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase, Spitalul Clinic de Recuperare, Spitalul Clinic de Recuperare, Spitalul Clinic Municipal şi Spitalul Clinic Universitar CF Napoca.
Rezultatele deosebite sunt datorate doctorilor şi personalului medical care lucrează în aceste spitale şi care au urmărit ca prin activitatea desfăşurată să crească speranţa de viaţă în rândul populaţiei pe care o deservesc şi astfel să crească nivelul de calitate a vieţii.
Performanţele celor din Cluj au depăşit în ultimii ani graniţele României. Oraşul este de câţiva ani furnizor de elite medicale, de asistente medicale şi infirmiere pentru spitalele de stat şi private din ţări precum Germania, Franţa, Italia, Anglia, Norvegia sau Suedia. În ultimii ani, aşa cum s-a întâmplat în marile oraşe din România, şi la Cluj a fost organizat Târgul Internaţional de Cariere Medicale şi Farmaceutice la care cele mai mari agenţii de recrutare din Europa au oferit posturi tentante pentru angajaţii din sistemul sanitar.
Care este rezultatul performanţei şi al ofertelor pe care străinii le fac performerilor din domeniul medical clujean?
Rezultatul este un deficit de neconceput de cadre medicale în spitalele municipiului.
Conform ultimelor rapoarte din luna august privind acest deficit, în spitalele din judeţ sunt peste 1.400 de posturi neocupate, dintre care aproximativ 300 sunt pentru medici, iar aproape 700 sunt pentru asistenţi medicali[1].
Pe lângă angajaţii din spitale, sistemul sanitar mai este abandonat şi de medici de familie, rezidenţi sau chiar absolvenţi. Emigrarea cadrelor medicale lasă în urmă probleme deosebite în medicina de urgenţă, în anestezie şi terapie intensivă, chirurgie, radiologie şi imagistică şi laboratoarele clinice. Cei care rămân în spitale sunt suprasolicitaţi, munca este istovitoare, iar pe lângă riscul de apariţie a unor culpe medicale cauzate de surmenare, am ajuns să fim martorii sacrificiului uman la locul de muncă.
În urmă cu doar câteva săptămâni, o infirmieră din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă a decedat, după ce a suferit un atac vascular cerebral pe fondul suprasolicitării şi a stresului. În multe dintre spitalele de top amintite mai sus, sunt medicii care acoperă activitatea pentru patru - cinci doctori, sunt asistente care lucrează pentru trei şi infirmiere care lucrează pentru şapte. Aceştia nu sunt supraoameni, sunt doar obligaţi să-i acopere pe colegii emigranţi.
Lipsa confortului din acest punct de vedere o resimt zeci de mii de pacienţi care aşteaptă un tratament eficient, un sfat bun, o mângâiere, o soluţie de viaţă de la cadrele medicale din Cluj. Fără acestea, calitatea vieţii bolnavilor scade şi mai mult, la fel cum scade calitatea vieţii şi pentru medici şi personalul medical. În final aceştia din urmă aleg să părăsească sistemul românesc pentru că în alte ţări găsesc nu doar salarii mai mari, dar şi condiţii de muncă mai bune. Străinii le oferă şi programe de integrare socială şi avantaje pentru relocarea familiei.
Oferta generoasă a europenilor a crescut numărul de cereri pentru emigrare anul acesta până la 16.500 la nivel naţional, dublu faţă de anul 2010. Tendinţa de emigrare se va menţine şi în următoare perioadă deoarece la nivelul întregii Europe există un deficit de personal în domeniul sanitar.
Comisarul european pentru sănătate publică John Dalli a anunţat în luna iunie, cu ocazia unei reuniuni organizate la Budapesta, că la nivelul Uniunii Europene există o criză de medici şi asistenţi, Comisia Europeană fiind nevoită să pregătească un plan de acţiune pentru a reglementa soluţiile acestei probleme[2]. În acest context, fără o intervenţie a autorităţilor va continua "vânătoarea" de cadre medicale în toată Europa, iar printre marii pierzători va fi şi Clujul.
Cererea mare de cadre medicale este generată de nevoile ţărilor europene, multe dintre acestea având un nivel de calitate a vieţii ridicat, pe care autorităţile din aceste ţări încearcă să-l menţină. Conform Fundaţiei Europene pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă (FEICVM), o stare bună de sănătate este o condiţie esenţială pentru o bună calitate a vieţii. Într-una dintre ultimele lucrări ale FEICVM, "Primul studiu european referitor la calitatea vieţii: Calitatea Vieţii în Bulgaria şi România"[3], indicatorii pentru sănătatea populaţiei din România sunt sub media europeană.
De asemenea, tot privind domeniul sănătăţii, ca şi indicator pentru calitatea vieţii, şi Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, din România, evidenţiază în publicaţia "Calitatea Vieţii în România, 2010" că "o proporție semnificativă a populației experimentează probleme importante legate de starea de sănătate"[4].
Pornind de la aceste date, exodul medicilor devine o prioritate pentru autorităţile româneşti care trebuie să intervină cu soluţii. Doar astfel, obiectivele de guvernare[5] pe termen mediu şi lung în domeniul sănătăţii, printre care "îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, creşterea calităţii vieţii", "dezvoltarea programelor de prevenţie şi de depistare precoce a bolilor", pot fi atinse.
Toate aceste informaţii statistice naţionale şi europene pot fi regăsite la un nivel mai mic, dar semnificativ pentru comunitate, şi în municipiul Cluj.
Ce poate face autoritatea locală pentru a păstra medicii acasă? Ce poate face comunitatea în acest sens?
Ce pot face spitalele şi instituţiile de învăţământ pentru a opri exodul cadrelor medicale?
Care sunt priorităţile de intervenţie pentru contracarea dorinţei de emigrare a cadrelor medicale?
Cine şi cum ar trebui să lucreze împreună pentru a găsi soluţii care să împiedice exodul medicilor?
Care sunt principalele cauze ale emigrării personalului medical în străinătate?
Vă invităm să vă exprimați opinia, în scris și verbal, în cadrul audierii publice "Putem păstra medicii acasă sau îi oferim pe tavă străinilor?", care va avea loc în 21 septembrie, la Casa de Cultură a Studenţilor, sala Europa, de la ora 14. Aşteptăm opiniile dvs. la adresa lobbypentrucluj@gmail.com, până în data de 19 septembrie. Mai multe informaţii despre formatul şi conţinutul opiniilor găsiţi la secţiunea Audieri publice.
[1] Articolul de presă “Clujul rămâne fără medici”, de Valentin Malaescu, 4 august 2011, în Ziua de Cluj
[2] Articolul de presă “CE vrea o soluţie reglementată pentru lipsa de medici”, de Ioana Dogaru, 3 Iunie 2011, Radio România Actualități, http://www.romania-actualitati.ro/ce_vrea_o_solutie_reglementata_pentru_lipsa_de_medici-29756
[3] http://www.eurofound.europa.eu/pubdocs/2006/68/ro/1/ef0668ro.pdf, “Primul studiu european referitor la calitatea vieţii: Calitatea Vieţii în Bulgaria şi România”, pagina 7
[4] http://www.iccv.ro/sites/default/files/Calitatea%20Vietii%202010.pdf, publicația “Calitatea Vieţii în România, 2010”, pagina 6
[5] Programul de guvernare 2009 - 2012, http://www.gov.ro/capitolul-6-sanatate__l1a2085.html
No comments:
Post a Comment